Regimuri si diete

Lipidele

Lipidele sau grasimile (gr. lipos = gras) sunt substante organice cu rol de eliberare a energiei in organism, din arderea unui gram de lipide rezultand aproximativ 9 kcal.

Dupa origine, grasimile pot fi vegetale sau animale, iar dupa structura, saturate (cele solide) sau nesaturate (cele lichide, de exemplu, uleiul). Grasimile se depoziteaza in jurul diferitor organe si sub piele, constituind rezerve de energie pentru anumite situatii (frig, efort fizic) sau circula in sange. Depozitarea grasimilor intr-o cantitate mai mare decat necesitatile organismului duce la obezitate, iar cresterea cantitatii de lipide din sange peste valoarea normala duce la hiperlipidemie, putand sa apara ateroscleroza (cand lipidele se depun pe peretii arterelor).

In afara rolului energetic, grasimile imbunatatesc gustul alimentelor si provoaca mai repede senzatia de satietate, stimuleaza contractiile intestinale si secretia pancreatica si contribuie la absorbtia vitaminelor solubile in grasimi.

In mod normal, grasimile ar trebui sa reprezinte 15% din greutatea noastra, iar intr-o alimentatie echilibrata, 20-30% din meniul zilnic. Cele mai importante cantitati de grasimi le gasim in uleiurile vegetale (pana la 100%), unt si margarina (80-85%), branza de vaci si smantana (pana la 25%), carnea de vita (19%) si de porc (19 – 40%), untura de porc (100%), oua (10%), lapte (4%), nuci si alune (40-50%).

Glucide

Glucidele (numite si carbohidrati sau zaharuri) reprezinta o importanta sursa de energie pentru organismul uman, din arderea unui gram de glucide rezultand 4 kcalorii. De aceea, sunt indispensabile in metabolismul lipidelor si proteinelor si intra in componenta tesuturilor, a celulelor si a unor hormoni.

Dupa cum ne spune si denumirea (gr. glycus = dulce), majoritatea glucidelor au gust dulce si sunt reprezentate de glucoza, fructoza (in fructe si miere), zaharoza (zaharul), pectina (in fructe si legume), glicogen (in ficat si muschi), galactoza, amidon (in vegetale), maltoza (regasita in cereale), celuloza si hemiceluloza (fibrele alimentare).

Prin absorbtie, glicogenul mentine un nivel normal al zaharului in sange, fibrele alimentare favorizeaza eliminarea fecalelor prin stimularea miscarilor intestinului gros, pectina ajuta la normalizarea colesterolului si a florei intestinale.

Glucidele se regasesc intr-o serie de alimente, ca: zaharuri si dulciuri, legume (cartofi, morcovi, mazare), cereale, paine si paste, lactate (cu exceptia branzeturilor), bauturile dulci, mierea, orezul.

Glucidele ar trebui sa reprezinte 50-60% din ratia alimentara zilnica, necesarul lor fiind estimat la 400-500g zilnic pentru un adult sau, in functie de greutatea persoanei, la 5g/kilocorp.

Lipsa glucidelor din alimentatie duce la tulburari metabolice (organismul le va extrage din masa musculara si nu din “depozitele de grasime”), la fel cu excesul acestora poate cauza diabet zaharat, ateroscleroza, boli ale ficatului si obezitate.

Proteine

Proteinele sunt substante organice alcatuite din aminoacizi, produsi de propriul organism sau prin aport exterior (prin alimentatie). Ele intra in componenta celulelor, tesuturilor (muscular, osos si conjunctiv), enzimelor, anticorpilor, organelor si a unor hormoni iar in unele cazuri pot constitui o eventuala sursa de energie (arderea unui gram de proteine degaja 4 kcalorii).

Proteinele pot fi de origine vegetala si animala, regasindu-se in unele legume, in cerealele integrale, soia, alune, migdale, nuci, paste fainoase, fasole, carne, branza, oua, lapte, cascaval, peste.

Aminoacizii ce intra in componenta proteinelor pot fi esentiali (nu pot fi sintetizati in organism si trebuie adusi prin alimentatie) sau neesentiali (care pot fi sintetizati in organism din alte substante). Lipsa unor aminoacizi poate impiedica asimilarea altora, de aceea trebuie sa alternam consumul de proteine de origine vegetala cu cele de origine animala.

Proteinele au un rol esential in cresterea si refacerea structurii organismului. Necesarul zilnic de proteine este estimat la aproximativ 60 grame la copii, 90 grame la adolescenti si cate un gram/kilogramul de greutate corporala a adultului si trebuie sa reprezinte minim 15% din portia zilnica de alimente.

Lipsa proteinelor din alimentatie duce la tulburari de crestere si de nutritie, aparitia unor boli (pelagra, hepatoza), anemie, scaderea capacitatilor de efort fizic si psihic, osteoporoza, fragilitatea unghiilor, caderea parului, scaderea rezistentei organismului la infectii. In caz contrar, excesul de proteine duce la aparitia gutei, supraincarcarea ficatului si rinichilor, aparitia scaunelor de putrefactie.