abtronic x2


Diete si Regimuri

Principii nutritive

Vitamine si Minerale

Retete de slabit

Fitness si sport

Supa de varza

Ingrediente:

Modul de preparare:

Supa de varza - tocati marunt cepele si telina si caliti-le intr-o cratita cu apa si sare. Tocati fin varza, morcovul si ardeiul gras, si adaugati-le in cratita atunci cind ceapa devine aurie. Adaugati patru litri de apa si amestecati supa de varza, astfel incat varza sa fiarba bine. Adaugati sarea sicondimentele si lasati-le la fiert.

Dupa ce a fiert bine varza, adaugati conserva de rosii si completati cu suc de rosii dupa gust. Sarati supa si lasati-o la fiert inca zece min. Cand supa de varza e gata, stingeti focul, presarati marar si acoperiti cratita pentru a capata aroma de marar. Se mananca fierbinte.

Varza este bogata in vitaminte (A, B1, B2, B3, B6, C, K) si minerale (omega 3, calciu, magneziu, triptofan, fier, crom, iod, sulf) si pe langa beneficiile evidente in curele pentru slabit, este un excelent remineralizant.

Salata de fructe

Ingrediente:

Modul de preparare

Curatati fructele de coaja, taiati-le bucatele si puneti-le in salatiera. Vinul indulcit cu o lingurita de zahar trebuie amestecat cu alunele si coaja rasa de la o portocala, apoi se toarna peste fructe.

Aceasta este doar o varianta pentru prepararea salatei. Puteti alege dvs. fructele folosite tinand cont de numarul de calorii continut de fiecare fruct.

Caloriile dintr-o suta de grame de:

Vitamina E

Vitamina E reprezinta o grupare de mai multi tocoferoli, intre care cel mai activ este alfa-tocoferolul, urmat de beta-tocoferolul, gamma-tocoferolul si delta-tocoferolul.

Vitamina liposolubila, este un puternic antioxidant (protejeaza celulele organismului, in special de radicalii liberi), fiind stocata pentru putin timp in corp (in tesutul adipos, ficat, inima, muschi, glande suprarenale), eliminandu-se pe cale intestinala.

Datorita rolului antioxidant, vitamina E impiedica imbatranirea celulara (are efect de regenerare a pielii) si protejeaza impotriva cancerului. In plus, intareste sistemul imunitar, asigura functionarea normala a glandelor sexuale, endocrine, intervine in sinteza proteinelor, in metabolismul grasimilor, fosforului si calciului, limiteaza producerea colesterolului, scade tensiunea, are efect diuretic, reduce durerile menstruale si riscul avortului, amelioreaza afectiunile cardiovasculare, previne formarea cheagurilor de sange.

Doza zilnica recomandata de vitamina E este estimata la 25 mg pentru un adult, insa difera in functie de varsta, sex si cantitatea de grasimi consumata zilnic, fiind indicat un aport de vitamina E cu atat mai mare cu cat alimentatia este mai bogata in grasimi, precum si in cazul femeilor insarcinate, celor care alapteaza sau sportivilor.

Cele mai importante surse naturale de vitamina E sunt vegetalele (uleiul vegetal si margarina, legumele verzi, alunele, nucile, soia, porumbul, germenii de grau, maslinele) dar si ouale, pestele si ficatul.

Carenta vitaminei E, fapt survenit destul de rar, poate duce la ateroscleroza, avort spontan, afectarea sistemului nervos si muscular, anemie, probleme oftalmologice.

Jogging

Joggingul este o metoda eficienta de a da jos kilogramele in plus si de a te mentine sanatos. Alergatul intareste inima si plamanii, si imbunatateste circulatia la nivelul capilarelor. Avantajul acestui sport este ca pot sa il practici oriunde si oricand. Ceea ce trebuie sa retii de la inceput, este ca avantajele apar in timp, si nu trebuie sa renunti dupa cateva zile de antrenamente.

Proteine

Proteinele sunt substante organice alcatuite din aminoacizi, produsi de propriul organism sau prin aport exterior (prin alimentatie). Ele intra in componenta celulelor, tesuturilor (muscular, osos si conjunctiv), enzimelor, anticorpilor, organelor si a unor hormoni iar in unele cazuri pot constitui o eventuala sursa de energie (arderea unui gram de proteine degaja 4 kcalorii).

Proteinele pot fi de origine vegetala si animala, regasindu-se in unele legume, in cerealele integrale, soia, alune, migdale, nuci, paste fainoase, fasole, carne, branza, oua, lapte, cascaval, peste.

Aminoacizii ce intra in componenta proteinelor pot fi esentiali (nu pot fi sintetizati in organism si trebuie adusi prin alimentatie) sau neesentiali (care pot fi sintetizati in organism din alte substante). Lipsa unor aminoacizi poate impiedica asimilarea altora, de aceea trebuie sa alternam consumul de proteine de origine vegetala cu cele de origine animala.

Proteinele au un rol esential in cresterea si refacerea structurii organismului. Necesarul zilnic de proteine este estimat la aproximativ 60 grame la copii, 90 grame la adolescenti si cate un gram/kilogramul de greutate corporala a adultului si trebuie sa reprezinte minim 15% din portia zilnica de alimente.

Lipsa proteinelor din alimentatie duce la tulburari de crestere si de nutritie, aparitia unor boli (pelagra, hepatoza), anemie, scaderea capacitatilor de efort fizic si psihic, osteoporoza, fragilitatea unghiilor, caderea parului, scaderea rezistentei organismului la infectii. In caz contrar, excesul de proteine duce la aparitia gutei, supraincarcarea ficatului si rinichilor, aparitia scaunelor de putrefactie.

Regimul Disociat

Dieta Montignac (sau Regimul Disociat) poarta numele creatorului sau, Michel Montignac. Acesta a conceput un regim care permite consumarea de alimente fara restrictii, si care are o singura regula de baza. Michel Montignac segmentat mancarurile in trei mari categorii: glucide, lipide si proteine iar ideea de baza a dietei sale este diferentierea, combinarea si separarea mancarurilor care contin substantele mentionate anterior impreuna cu un aport deosebit de fibre alimentare.

Fibrele - sunt substante nedigerabile care au un rol important in procesul de digestie, nu ingrasa, ajuntand la eliminarea grasimilor si a toxinelor. Acestea se gasesti in vegetale precum: fasolea, telina, spanac, ardei gras, spanac, ridichii, varza, etc.

Lipidele sunt molecule complexe, numite – in mod obisnuit – corpi grasi.Lipidele se deosebesc 2 mari categorii: cele de origine animala (carnea, pestele, untul, branza, smantana) si lipide de origine vegetala (arahide, nuci, margarina etc.).

Glucidele (sau carbohidrati) sunt molecule compuse din carbon, oxigen si hidrogen. Ele reprezinta principala sursa de energie a organismului si sunt stocate ca rezerva sub forma de glucogen in muschi si in ficat. Montignac face diferentierea intre 2 categorii de glucide: “bune” si “rele”

Proteinele sunt celulele care intra in componenta muschilor, organelor, oaselor etc. Acestea sunt formate din aminoacizi; majoritatea sunt pot fi fabricati de organismul uman (aminoacizi neesentiali) dar unii trebuie luati din alimentarie (aminoacizi esentiali). marea majoritate avand doua surse de provenienta:

Regulile:

  • Mancati trei mese pe zi (preferabil la ore fixe)
  • Nu amestecai la aceeasi masa glucidele si lipidele
  • Incercati sa consumati 50-70 de grame de proteine pe zi si o cantitate cat mai mare de fibre alimentare